柔術

Ju-jutsu sau Ju-jitsu sau chiar jiu-jitsu (柔術), literalmente: « Arta supleței », reunește tehnici de luptă care au fost dezvoltate de bushi (武士), termen generic pentru războinic, și de samurai (侍), războinic profesionist în slujba nobilimii, în perioada Edo (aproximativ 1600-1868) să se apere când erau dezarmați într-un duel sau pe câmpul de luptă.

A FOST O METODĂ DE LUPTĂ CORP LA CORP CONSTÂND DIN TEHNICI PENTRU A:

• Prinde, proiecta, răsuci, provoca dislocări
• Taia, lovi cu picioarele, cu mâinile, etc.
• Neutraliza adversarii cu săbii sau bastoane cu mâinile goale
• Utiliza săbii, sulițe, bastoane etc.

A fost cunoscut sub o duzină de nume, cum ar fi:

– Yawara

– Tai-jutsu

– Wa-jutsu

– Torite

– Kumiuchi

– Shubaku

– Koshi-No-Mawari

TOATE ACESTE METODE AU FOST PREDATE ÎN DIFERITE ȘCOLI (RYU), FIECARE DINTRE ELE DORIND SĂ FIE CEA MAI BUNĂ ȘI SĂ POSEDE ARTĂ COMPLETĂ, PRIN URMARE, PUTEM DEFINI PRACTICA JU-JUTSU CA ARTĂ DE APĂRARE, DE OBICEI NEÎNARMATĂ, ÎMPOTRIVA UNUI ADVERSAR ÎNARMAT SAU NEÎNARMAT.

Cele 7 principii morale sunt:

1. Gi (義): dreptate, sinceritate
2. Yū (勇): curaj
3. Jin (仁): compasiune
4. Rei (礼): curtoazie, respect
5. Makoto/Shin (誠): adevăr, sinceritate
6. Meiyo (名誉): onoare
7. Chugi (忠義): fidelitate și angajament, loialitate

Pedagogie Ju Jitsu

Tehnicile de luptă și de apărare sunt adesea imaginile reținute de publicul larg și este normal.

Dar acesta este doar vârful iceberg-ului!

Ele sunt importante și este esențial să le stăpânim pentru că, din păcate, nimeni nu este ferit de riscul de agresiune.

Cu toate acestea, dacă, în Evul Mediu, acestea au fost scopul practicii Ju Jitsu, au devenit, în epoca noastră modernă, mai mult un sprijin pentru dezvoltarea fizică și mentală a individului.

Acest lucru se materializează printr-o pedagogie foarte prelucrată și adaptată.

O sesiune standard de Ju Jitsu tradițional:

Are un curriculum și o durată care se bazează pe criterii fizice și fiziologice ale studenților si este împărțită în patru părți:

1. Momentul în care atragem atenţia studenţilor asupra poziţiilor care trebuie respectate în special pentru salut sau, de asemenea, când atragem atenția copiilor asupra importanței igienei (de exemplu: să aibă unghiile întreținute corespunzător pentru a nu răni partenerii)
2. Încălzire
3. Sesiunea în sine (tehnici)
4. Revenire la calm prin exerciții de respirație și relaxare